Despre mine cânt

Despre mine, lumea nu ştie prea multe. Ştie doar că sunt un vierme leneş care-şi aruncă cuvintele într-o temă de wordpress.

Rânduri despre mine pot scrie la nesfârşit. Am câteva vorbe de zis şi prea mult de povestit. Vorbele le ţin pentru la partid iar poveştile pentru nepoţi. Ştiu de unde să încep şi cu ce să încep dar din păcate nu găsesc un sfârşit. Veţi citi despre mine în cărţile de literatură. Sau de istorie. Sau în cărţile de joc cu femei goale. Sau nicăieri şi veţi rămâne cu mintea-n pom.

Acum, stau într-un scaun mare gândindu-mă cum şi în ce fel să vă impresionez. Nu sunt artist, nici scriitor şi nici măcar mecanic. Sunt un om simplu, doborât de ploile mohorâte şi zile tensionate. Ţintesc spre un viitor inginer în inginerie urbană şi dezvoltare regională. Prezint burtă la purtător şi uneori îmi rod unghiile în exces. Am crescut ca toţi ceilalţi, nimic de zis deosebit. Îmi aduc aminte şi acum de parcă ar fi fost ieri când ne adunam vreo câţiva şi ascultam muzică la casetofon în cartier. Noi ne credeam cei mai tari când fumam pe ascuns şi furam din magazine gume. Eram copii, acum timpu’ a trecut peste noi şi… ne-a făcut mari.

Ne-am ales cu barbă, proiecte cu zecile de făcut şi cu carnet de condus. Trăim, minţim şi fugim câteva minute mai târziu. Cred că timpul meu a expirat şi cuvintele au rămas rostite.